Emisiunea din 30 septembrie 2017

Pentru emisiunea de astazi prezentam link-uri si materiale despre

  • Mireille Radoi, sef cabinet Gabriel Sandu in ianuarie 2010 si director CERT

Cariera fulminanta: De la sefa de promotie SRI, consiliera in Comunicatii, consilier local si directoare de cabinet la sefia Bibliotecii Centrale Universitare

Declaratie de avere 2010

Articolul “pierdut” din Catavencu “SRI îşi extrage securiştii şi acoperiţii din Executiv. Pe unii îi pregăteşte pentru alegeri“., 27 November 2010 — a se consulta la final

  • Victor Vevera, consilier Boc in 2009-2010, apoi consilier la Valerian Vreme si CERT

Ofițerii acoperiți ai SRI se plimbă liberi prin politică, alături de finul lui Coldea

Noul şef de la Transelectrica, de la acoperirea Doi şi-un Sfert, la afacerile cu Petrică Iordache

Declaratii de Avere

SRI și-a făcut Societate Civilă, iar Valeriu Zgonea dă gratuitate în Parlament

Doua contestatii la concursul pentru sefia ANI

Consilierul lui Boc are avere mare şi competenţe mici, după buget (articol Cornel Ivanciuc, Catavencii)

ARTICOLUL PIERDUT DIN CATAVENCU:
SRI îşi extrage securiştii şi acoperiţii din Executiv. Pe unii îi pregăteşte pentru alegeri (articol Catavencu)

Investigatii
27 Noi 2010 de Biroul de Investigații

Din obsesia de a controla tot ce mişcă-n ţara asta, rîul, ramul, SRI a infiltrat toate structurile statului, inclusiv presa. Infiltrarea se face cu ciutani ambiţioşi, rataţi profesional, care au absolvit de regulă Academia de Informaţii, sau cu cătane bătrîne, provenite din fosta Securitate, care şi-au irosit viaţa încercînd să se amăgească cu ideea că sînt indispensabile. În cel de al doilea episod al serialului nostru o să vă dezvăluim lucruri şocante despre o speranţă a SRI, Mireille Rădoi, plantată într-o zonă a societăţii civile, care a preluat frînele puterii de la o cătană bătrînă. Rădoi a fost extrasă pentru a fi lansată în alegerile politice, pe cînd zona cu pricina geme pe mai departe de cătane ratate. Să nu vă amăgiţi cu speranţa că SRI este un artizan al democratizării ţării. O asemenea politică subversivă sfîrşeşte prin a distruge ultimele punţi de solidaritate dintre oameni. Mai departe domneşte întunericul, în care nişte canalii cu ochi fosforescenţi se urmăresc reciproc, sfîrşind prin a se devora pînă la ultima.

Pe 17 noiembrie a.c. a avut loc o operaţiune de extragere a unui ofiţer acoperit al SRI din zona critică a Executivului. Este vorba despre Mireille-Carmen Rădoi, directorul Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate (CERT-RO), o autoritate controlată de SRI, din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI). Rădoi a cîştigat postul de director al Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) în urma unui concurs cu dedicaţie, aranjat de ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, şi se pregăteşte acum pentru alegeri, ca membru al PDL şi consilier local la sectorul 4. În 2007, Rădoi a candidat la alegerile europarlamentare, din partea PLD-Stolojan. N-a avut notorietatea suficientă pentru a-şi adjudeca locul de eurodeputat. Poate că găselniţa de acum a PDL este tocmai aceea de a provoca un scandal care s-o aibă în epicentru pe Rădoi, pentru ca specialista lui peşte să intre în memoria reziduală a publicului, dat fiind faptul că a surclasat doi candidaţi cu studii în biblioteconomie şi l-a dat jos pe fostul director al BCU, Mircea Regneală, un reputat specialist în bibliologie, şeful catedrei de Biblioteconomie şi ştiinţa informării din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti şi preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor din Învăţămînt.

Vă prevenim din start că Rădoi este o făcătură, un produs tipic al tranziţiei, iar impresionantul ei cv nu este decît praf în ochii proştilor. Rădoi s-a născut în Craiova, în 1974, în familia lui Iulian şi a Gheorghiţei Rădoi. În 1996, a absolvit Academia Naţională de Informaţii, administrată de SRI, ca şefă de promoţie. N-a strălucit prin nimic deosebit, şi lucrul acesta se poate vedea din bîlbele prin care încearcă să-şi acopere lipsa de pregătire în domeniu, prilejuite de cele cîteva apariţii la televiziune, unde a perorat total nesigură pe ea pe diverse probleme de securitate. În cadrul academiei de informaţii, Rădoi a cultivat relaţii intime cu mai mulţi profesori sau şefi ai SRI. A ajuns suspect de repede conferenţiar universitar doctor în comunicare politică şi discipline euro-atlantice şi predă la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială a Universităţii din Bucureşti, la Colegiul Naţional de Apărare şi la SNSPA. Lucrările ei sînt, în cele mai multe cazuri, compilaţii după titluri şi teme consacrate din literatura de specialitate euro-americană. Este membru în consiliul de administraţie al Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică, aflat sub tutela Ministerului Comunicaţiilor, în cadrul căruia funcţionează CERT-RO, consilier personal al ministrului Comunicaţiilor şi director de cabinet la MCSI.

A lucrat cu ministrul Apărării Mihai Stănişoară şi cu Romeo Raicu, preşedintele Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra SIE. A visat să ajungă şeful Oficiului pentru Informaţii Integrate din cadrul Comunităţii Naţionale de Informaţii sau măcar consilier pentru probleme de securitate al prim-ministrului Emil Boc. N-a fost să fie şi a trebuit să slujească patria sub steagul SRI, în posturi de răspundere mai mică. A fost numită director la CERT-RO în locul colonelului (r) SRI Gheorghe Mureşan, fost ofiţer de Securitate. Va fi păstrat în rîndurile SRI şi va fi numit director adjunct al Institutului de Tehnologii Avansate din cadrul SRI, fosta unitate TONOLA. Din motive de presupusă cosmetizare instituţională, Mureşan a fost extras din Ministerul Comunicaţiilor, în cadrul unei operaţiuni mai ample desfăşurate începînd din 2008, în urma căreia vor fi lăsaţi la vatră o mulţime de ofiţeri acoperiţi sau de rezervişti ai SRI. Aparent, semnalele primite din partea instituţiilor euro-atlantice deveniseră tot mai critice cu privire la menţinerea în structurile civile a acestor cătane. Tot în cadrul părelnicei primeniri, a fost extras din ANCOM şi generalul (r) SRI Grigore Gheorghe Stolojanu, fost ofiţer la unitatea R, de radiocomunicaţii, a Securităţii, ale cărei prerogative vor fi preluate după 1989 de SRI şi de STS.

În afară de colonelul Mureşan, a mai fost extras Dan Cristian Georgescu, fostul director al Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii (actualul ANCOM), eliberat din funcţie prin ordinul premierului Tăriceanu, în august 2008. Realitatea este mult mai prozaică: Georgescu îşi va găsi refugiul în PNL, unde este şeful IT, pentru a-i face loc unui client al lui Tăriceanu, Liviu Nistoran, dat afară în martie 2009, pentru a-i face loc lui Cătălin Marinescu, clientul lui Videanu. Înainte de revoluţie, Georgescu a fost ofiţer de Securitate în cadrul unităţii R. Cît timp s-a aflat în fruntea Autorităţii de reglementare în comunicaţii a făcut exclusiv politica SRI, motiv pentru care am tras concluzia că a fost ofiţer acoperit al acestei instituţii. Vom publica dovezile într-un material separat. Că la CERT-RO sau ANCOM n-are loc nici o reformă de cadre se vede din faptul că în cele două instituţii au mai rămas circa 25 de foşti ofiţeri în rezervă ai SRI. Bun. Să ne întoarcem la oaia noastră neagră, la Mireille-Carmen Rădoi, unul dintre ultimele vestigii ale SRI în fruntea unei instituţii aparent civile, dar cu aspiraţii profund cazone.

CERT-RO asigură securitatea mediului virtual şi a infrastructurii critice din România. Infrastructura, nelegiferată suficient, cuprinde domeniile energiei, alimentării cu apă, transporturile, comunicaţiile, serviciile financiare, sănătatea, serviciile de urgenţă şi serviciile guvernamentale. Pînă în acest moment, mediul virtual nu s-a confruntat cu atacuri informatice criminale, cu aşa-zisul cyberterorism în înţeles euro-american. Raportul de activitate al CERT-RO conţine trei propoziţii: deplasările staff-ului la conferinţe internaţionale, îndeosebi în SUA; simulări de atacuri informatice; grant-uri din fonduri comunitare, prin care să fie securizate reţelele şi sistemele informatice din România. Ar trebui să le avem în vedere pe cele civile, căci CERT-RO este instituţie de interes public. Că lucrurile nu stau aşa, se vede din filozofia lui Mireille Rădoi, care pentru asigurarea protecţiei optime a infrastructurii critice din România imaginează toate tipurile de parteneriate posibile: public-privat, interministerial, civil-militar şi naţional-internaţional, adică o chestie capro-varzistă perfectă.

Să luăm la puricat proiectul de finanţare al Comisiei Europene JLS/2009/CIPS/AG/C, cu tema „Prevenirea, pregătirea şi gestionarea consecinţelor terorismului şi a altor riscuri legate de securitate“. Aplicant: Ministerul Comunicaţiilor, prin Gabriel Sandu, fost ministru. Parteneri şi beneficiari: Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (?!), MAI (?!), SRI (?!), STS (?!), în amestec cu firme private sau de stat precum Romtelecom, Certsign, Teletrans sau Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare. Valoarea grant-ului este de 300.000 de euro. Şi e vorba despre un singur grant. În lumea liberă, domeniul militar este clar delimitat de cel civil. La noi, domeniul civil este condus de militari sub acoperire, ca să fie confuzia perfectă. În toată perioada cît a diriguit CERT-RO, Mireille Rădoi a primit comenzi de la SRI, prin Institutul de Tehnologii Avansate (ITA), respectiv de la directorul Aurelian Ţolescu, cu care Mireille Rădoi a apărut în emisiuni la tv, sau de la generalul Dumitru Cocoru, director adjunct SRI, fostul şef al ITA.

Scoaterea lui Mireille Rădoi din acest viespar, pe 17 noiembrie, lasă în urmă o căruţă de dileme. Rădoi a fost căsătorită cu cetăţeanul mexican Mario Arroyo Juárez, specialist în securitate şi criminologie politică. Nunta a avut loc în iulie 2006, în localitatea Santa Catarina din statul mexican Nuevo León. Mario o prinde pe Mireille în pat cu sociologul Dan Dungaciu, actualul consilier pe probleme de integrare europeană al lui Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al Republicii Moldova. Mexicanul încornorat cere divorţul, care se pronunţă în octombrie 2009, în Santa Catarina. Cazul Rădoi caută scandalul public cu lumînarea. În scenă intră autistul Daniel Funeriu, care introduce în protocolul de concurs pentru ocuparea postului de director al Bibliotecii Centrale Universitare o clauză pe care n-o îndeplineşte decît Mireille Rădoi: experienţă editorială. Mireille Rădoi a fost directoarea unei edituri obscure, Tritonic, care publică de 16 ani broşurele, manuăluţe, istorioare, cărţulii pentru coafeze şi snoave SF. Adică un portofoliu de domenii aiuritoare, care seamănă leit cu viaţa şi opera sereistei Mireille Rădoi.